Dorul de casa
Stiu ca aici mai toti dintre membrii grupului sunt plecati de acasa, printre care ma numar si eu. Imi amintesc si acum prima mea postare in care managerul grupului Dracula mi-a deschis ochii si pe calea aceasta tin sa ii multumesc. Desi nu i-am zis niciodata am acceptat un post de waitress in Fraser Suites Hotel ( Old Salata Road , aproape de strada Al Hitmi si Corniche ) in care mi-a mers bine pana au angajat un tunisian care a devenit obsedad de mine si din cauza caruia a trebuit sa renunt...dar a fost mai bine asa, sau cel putin asa cred eu.
Dar nu pt asta am zis sa scriu acest text...ci pentru a impartasi cu totii povestile noastre de acasa si de peste hotare si ma refer aici la mai multe lucruri : de cand sunteti plecati , daca aveti sau nu familia cu voi si cum este viata acum de cand sunteti departe de tara , plus daca s-a meritat sau nu sa plecati
Mie una viata mi s-a schimbat foarte mult de cand am plecat si sunt multumita de cum am evoluat insa nu pot sa nu regret ca a trebuit sa plec din propria tara si de langa familie si prieteni pt a reusi sa imi construiesc o viata mai buna.